
Înapoi la: 0/22. Arhetipul NEBUNUL
Nu începi pentru că ai curaj.
Ai curaj pentru că ai început.
Adevărul Nebunului nu este despre salt.
Nu este despre nebunie.
Nu este despre lipsă de logică, nici despre îndrăzneală oarbă.
Este ceva mult mai subtil.
Mult mai simplu.
Mult mai viu.
Adevărul lui este acesta:
Viața începe din locul în care nu te mai ascunzi de tine.
Oamenii cred că Nebunul este arhetipul „primului pas”.
Dar primul pas nu este acțiune.
Este adevăr.
Primul pas nu este fizic.
Nu este mental.
Nu este emoțional.
Primul pas este această întrebare:
„Îmi mai aparțin în forma în care trăiesc acum?”
Dacă răspunsul e „nu”,
Nebunul vine și spune:
„Atunci e timpul.”
Nu pentru că trebuie,
ci pentru că nu mai încapi în vechiul tău adevăr.
Nebunul este singurul arhetip care începe fără hărți.
Nu pentru că nu le-ar vrea,
ci pentru că știe că niciuna nu ți-ar spune drumul tău.
Adevărul lui este:
„Nu ai nevoie să știi cum.
Ai nevoie să știi doar că nu mai poți continua la fel.”
Garanțiile sunt invenții ale fricii.
Adevărul este invenția libertății.
Ești nelimitat(ă).
Lumea spune:
„Nu ai direcție.”
Nebunul spune:
„Nu am încă o direcție fixă. Și asta e bine.”
Între pierdere și potențial există o linie subțire,
iar Nebunul o simte mai bine decât orice alt arhetip.
El știe că absența direcției vechi
este spațiul în care se va naște direcția nouă.
Te întorci la tine.
Cea mai mare confuzie despre acest arhetip este că ar fugi.
Că ar pleca.
Că ar rupe.
Că ar abandona.
Fals.
Nebunul nu fuge.
Nebunul se eliberează.
Și se eliberează nu de lume,
ci de forma în care nu se mai putea respira.
Adevărul lui este că el pleacă nu „din”,
ci „spre”.
Nu spectaculare.
Nu dramatice.
Nu luminoase.
Sunt mici.
Uneori, insesizabile.
Ca un click interior.
Ca un gând liniștit.
Ca o respirație nouă.
Nebunul nu începe cu saltul.
Saltul este finalul procesului.
Nebunul începe cu vibrația:
„Aici nu mai pot fi. Dincolo… da.”
E suficient.
Mulți se tem de începuturi pentru că le asociază cu pierdere:
– pierd jobul
– pierd relația
– pierd identitatea
– pierd stabilitatea
– pierd drumul de până acum
Nebunul nu vine să îți ia nimic.
Nebunul vine să îți dea spațiu.
Spațiu în care să respiri,
să renaști,
să regăsești,
să te continui pe o altă vibrație.
Când vine timpul începutului tău,
nimeni nu va simți asta în ritmul tău.
Nimeni nu va înțelege exact vibrația ta.
Și e normal.
Pentru că adevărul lui Nebunul este acesta:
„Nu mă întorc în lume ca să mă valideze.
Mă întorc în lume pentru că sunt liber(ă).”
Libertatea nu se explică.
Libertatea se trăiește.
Nu începi pentru că ai curaj.
Ai curaj pentru că ai început.
Curajul nu este un combustibil.
Este o consecință.
Tu pornești.
Drumul te întoarce.
Adevărul te regenerează.
Libertatea te întărește.
Asta este esența Nebunului.
Asta este lumina lui.
Asta este el.
Tot ceea ce realizează oamenii şi ceea ce nu reuşesc să realizeze este rezultatul direct al propriilor gânduri … Puterea şi slăbiciunea unui om, puritatea şi impuritatea, sunt numai ale lui şi pot fi modificate doar de el, niciodată de către altcineva.