
Înapoi la: 8. Arhetipul PUTEREA
(profundă, intensă, psihologică, ancorată în corp)
Umbra Puterii apare atunci când instinctul din tine nu a întâlnit încă inima ta.
Când leul și femeia nu sunt parteneri, ci prizonieri unul pentru altul.
Umbra începe cu o ruptură.
Ruptura dintre cine ești și cine crezi că „trebuie” să fii.
Ruptura dintre intensitatea ta autentică și comportamentul tău învățat.
Ruptura dintre instinctul tău natural și frica de a-l lăsa să respire.
Când această ruptură nu este văzută, instinctul urcă la suprafață în forme dureroase, iar conștiința coboară în forme rigide.
Umbra Puterii e locul în care trăiești între două extreme: supra-control și pierdere de control.
Ambele provin din același loc:
frica că nu te poți ține pe tine.
Primul strat al umbrei este ceea ce oamenii numesc „putere”, deși nu este Putere — este încordare.
În acest strat, încerci să fii:
– impecabil(ă)
– rezistent(ă)
– mereu sub control
– mereu calm(ă)
– mereu pregătit(ă)
– mereu „bine”
E o versiune de tine care nu își permite să simtă.
Nu își permite să greșească.
Nu își permite să fie fragilă.
Pentru că în mintea ta, fragilitatea = pericol.
Aceasta este Umbra Puterii dure:
o persoană care pare puternică, dar este doar tensionată.
Calmul nu este prezență — este supraviețuire.
Răbdarea nu este blândețe — e amânare.
Verticalitatea nu este adevăr — e mască.
Supra-controlul omoară instinctul, dar nu îl vindecă.
Doar îl împinge în subteran, unde devine mai dens, mai agitat, mai greu de conținut.
Prin această umbră, omul nu e liber.
Doar funcționează.
Dacă primul strat strânge prea tare, următorul cedează.
Și când cedează, cedează cu totul.
Aici apar:
– izbucnirile
– reacțiile disproporționate
– impulsurile greu de ținut
– panică, anxietate, agitație
– frică intensă de respingere
– nevoia de validare
– vulnerabilitate care devine rană
Aceasta este Umbra Puterii fragile:
omul care nu se poate ține pe sine și, în loc să conțină instinctul, este înghițit de el.
Aici leul domină femeia.
Instinctul domină conștiința.
Focul arde, pentru că nu a fost încă întâlnit de blândețe.
Această umbră nu este slăbiciune.
Este doar instinct neîntâlnit.
Umbra Puterii are și un canal interior, poate cel mai dureros:
auto-pedepsirea.
Nu ești destul.
Nu ești calm(ă) destul.
Nu ești puternic(ă) destul.
Nu ești matur(ă) destul.
Nu ești liniștit(ă) destul.
Nu simți „cum ar trebui”.
Totul devine un „ar trebui”.
În această umbră, instinctul tău nu este dușmanul tău — tu ești.
Nu leul te mușcă.
Tu te muști.
Corpul rămâne tensionat.
Inima rămâne închisă.
Mintea rămâne într-o perpetuă stare de evaluare și critică.
Această umbră se hrănește cu rușine.
Rușine pentru că simți prea mult.
Rușine pentru că simți prea puțin.
Rușine pentru că nu ești perfect(ă).
Rușine pentru că nu ești „puternic(ă)” după standardele lumii.
Dar rușinea este doar oglinda unei inimi rănite care nu mai știe cum să se apropie de instinct fără să creadă că va fi rănită.
Umbra Puterii se simte cel mai clar în corp:
– maxilar încordat
– respirație scurtă
– stomac strâns
– senzația că „trebuie să te controlezi”
– tensiune în umeri
– oboseală inexplicabilă
– reacții rapide ale sistemului nervos
Toate acestea nu sunt semne ale unei persoane slabe.
Sunt semne ale unei persoane care își ține instinctul pe interior fără să-l lase să respire prin inimă.
Leul interior nu are nevoie de dresaj.
Are nevoie de spațiu.
În esență, toată umbra se reduce la un singur lucru:
inima și instinctul nu se întâlnesc.
Fiecare trage în altă direcție.
Unul vrea să simtă.
Celălalt vrea să supraviețuiască.
Unul vrea apropiere.
Celălalt vrea protecție.
Unul vrea adevăr.
Celălalt vrea siguranță.
Când nu există puntea, apare umbra.
Când puntea se creează, apare Puterea.
Umbra nu spune:
„tu nu ești puternic(ă)”.
Umbra spune:
„încă nu ți-ai întâlnit instinctul din inimă”.
Umbra nu spune:
„trebuie să fii altfel”.
Umbra spune:
„întoarce-te în interior. Acolo e leul liniștit.”
Umbra nu spune:
„nu ești destul”.
Umbra spune:
„nu ești întreag(ă) încă”.
Tot ceea ce realizează oamenii şi ceea ce nu reuşesc să realizeze este rezultatul direct al propriilor gânduri … Puterea şi slăbiciunea unui om, puritatea şi impuritatea, sunt numai ale lui şi pot fi modificate doar de el, niciodată de către altcineva.